022 74 93 18 068371117
info@edituraprut.md
empty
Categorii
- Atlase
- Carte educativă
- Carte-jucărie
- Carte 3D
- Cărți cu autocolante
- Cărți interactive
- Cărţi cu sunete
- Cărți de colorat
- Cărți de Crăciun
- Cărți cu tematică pascală
- Critică şi istorie literară
- Dicționare
- Enciclopedii
- Jocuri
- Manuale și auxiliare școlare
- Poezie
- Povești
- Proză
- Teatru
- Culegeri folclorice
- Interviuri
- Young Adult
- Istorie
- Roman
- Ficțiune
- Aforisme
- Biografii, Memorii, Jurnale
- Albume
- Muzică
- Poezii
Toate
Știrile editurii
Concursuri
Autori, ilustratori
15 Jan 2016
Să le vorbim copiilor despre Eminescu
15 ianuarie este ziua în care, în fiece an, învățătorii și profesorii de limba română îl omagiază la ore pe Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei românești, personalitate marcantă în cultura română și universală. Și noi, părinții, ar trebui să le vorbim copiilor noștri despre Eminescu (și nu numai pe 15 ianuarie). Dar ce le spunem micuților despre marele scriitor și cum le trezim interesul pentru opera lui? Portalul www.suntparinte.ro ne oferă câteva recomandări în acest sens. Așadar, pentru început, ar fi bine să-i familiarizăm cu copilul-poet, povestindu-le câte ceva despre copilăria lui Eminescu.
Ce îi poți spune copilului despre copilăria lui Mihai Eminescu?
1. Poetul a fost al șaptelea copil al lui Gheorghe si al Ralucăi Eminovici. Mai târziu, numele său de familie a fost schimbat din Eminovici în Eminescu de către Iosif Vulcan, directorul revistei „Familia”, care a publicat primele versuri ale tănărului de 16 ani.
2. Copilăria poetului a fost caracteristică unui copil crescut la țară, care se bucura de libertatea de a cutreiera nestingherit împrejurimile satului natal. Vara, își petrecea timpul în plimbări lungi în jurul satului Ipotești, străbătând dealurile, văile, luncile și pădurile. Uneori, lipsea zile întregi de acasă, spre îngrijorarea părinților săi: „Fiind băiet, păduri cutreieram/ Și mă culcam ades lângă izvor,/ Iar brațul drept sub cap eu mi-l puneam/ S-ascult cum apa sună-ncetișor,/ Un freamăt lin trecea din ram în ram /Și un miros venea adormitor, /Astfel ades eu nopți intregi am mas, /Blând îngânat de-al valurilor glas.” („Fiind băiet păduri cutreieram”)
3. Iarna mergea la șezători, unde îi plăcea să asculte doine și balade, proverbe, basme, zicători. Ecoul acestora poate fi regasit în poezia „Trecut-au anii...”: „Trecut-au anii ca nori lungi pe șesuri/ Și niciodata n-or să vie iară,/ Căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară/ Povești și doine, ghicitori, eresuri,/Ce fruntea-mi de copil o-nseninară, /Abia-nțelese, pline de-nțelesuri.”
4. A fost mereu orientat către natură și preocupat de modificările pe care le aduce fiecare anotimp. Îi puteți citi copilului „Povestea codrului”, „Revedere”, „Freamăt de codru”, „Fiind băiet păduri cutreieram”, „O, ramâi”, „Somnoroase păsărele”.
5. Când Mihai a împlinit 7 ani, tatăl său l-a înscris la școala din Cernăuți, unde obținea rezultate bune. Doar matematica nu i-a fost pe plac: „Eu știu chinul ce l-am avut eu însumi cu matematicile în copilărie din cauza modului rău în care mi se propunea, deși de altfel eram unul din capetele cele mai deștepte. N-ajunsesem nici la vârsta de douăzeci de ani să știu tabla pitagoreică, tocmai pentru că [nu] se pusese în joc judecata, ci memoria. Și deși aveam o memorie fenomenală, numere nu puteam învăța deloc pe de rost, întrucât îmi intrase-n cap ideea că matematicile sunt științele cele mai grele de pe fața pamântului.” (G. Calinescu, „Viața lui Mihai Eminescu”) În schimb, limba română și istoria i-au trezit un mare interes.
6. Relația cu tatăl său a fost destul de tensionată în adolescență. Părintele nu a înțeles interesul copilului pentru poezie și a încercat să iși impună propria voință în privința profesiei pe care să o urmeze. „Daca nu ți-am scris pân-acum, cauza a fost neîncrederea cu care întâmpini orice voință proprie a oricăruia din fiii dumitale. (…) Ești un părinte nenorocit (nefericit) - adevarat [se poate]. Dar ești nenorocit mai mult pentru că vrei ca fiecare să trăiască și să-și măsure pașii după cum dorești d-ta”, spune poetul într-o scrisoare, trimisă tatălui de la Berlin (G. Calinescu, „Viata lui Mihai Eminescu”).
7. La 14 ani a fugit de la școală pentru a face parte din trupa de teatru Fani Tardini.
8. Un an mai târziu, întors la școala din Cernăuți, adolescentul Mihai Eminescu a primit în grijă biblioteca profesorului de română, Aron Pumnul. Locuind chiar în camera care adăpostea cărțile, a citit întreaga colecție de cărți și reviste în limba română.
9. Debutul său literar s-a produs la vârsta de 16 ani, inspirat de un eveniment trist: moartea profesorului Aron Pumnul. Poezia „La mormântul lui Aron Pumnul” a fost publicată într-o broșură comemorativă.
Cum vă pot ajuta aceste informații în educația copilului?
1. Stimulați-i interesul pentru lectură. Aflați mai multe despre cum îl puteți motiva să citească în mod constant și cum puteți crește un bun cititor.
2. Povestindu-i despre frumoasa copilărie a poetului, îl veți ajuta pe fiul sau fiica dvs. să înțeleagă că și scriitorii au fost copii și că au trecut prin experiențe interesante. Iar cunoscând mai multe despre viața poetului, este mai probabil să devină interesat și de opera sa.
3. În copilărie, natura a avut o mare influență asupra poetului. Citindu-i copilului poezii pe tema naturii, îi dezvoltați sensibilitatea și simțul frumosului. Ieșirile în natură sunt un bun prilej pentru lectura operei eminesciene.
4. În final, vă invităm sa meditați asupra relației dintre poet și tatăl său. Încurajați copilul să vorbească despre interesele sale și încercați să aflați domeniul care îl atrage. Fiți deschis față de preferințele sale și ajutați-l să cunoască mai multe despre lucrurile care îl interesează.
Sursa: www.suntparinte.ro
15 Jan 2016
Să le vorbim copiilor despre Eminescu
15 ianuarie este ziua în care, în fiece an, învățătorii și profesorii de limba română îl omagiază la ore pe Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei românești, personalitate marcantă în cultura română și universală. Și noi, părinții, ar trebui să le vorbim copiilor noștri despre Eminescu (și nu numai pe 15 ianuarie). Dar ce le spunem micuților despre marele scriitor și cum le trezim interesul pentru opera lui? Portalul www.suntparinte.ro ne oferă câteva recomandări în acest sens. Așadar, pentru început, ar fi bine să-i familiarizăm cu copilul-poet, povestindu-le câte ceva despre copilăria lui Eminescu. Ce îi poți spune copilului despre copilăria lui Mihai Eminescu?
1. Poetul a fost al șaptelea copil al lui Gheorghe si al Ralucăi Eminovici. Mai târziu, numele său de familie a fost schimbat din Eminovici în Eminescu de către Iosif Vulcan, directorul revistei „Familia”, care a publicat primele versuri ale tănărului de 16 ani.
2. Copilăria poetului a fost caracteristică unui copil crescut la țară, care se bucura de libertatea de a cutreiera nestingherit împrejurimile satului natal. Vara, își petrecea timpul în plimbări lungi în jurul satului Ipotești, străbătând dealurile, văile, luncile și pădurile. Uneori, lipsea zile întregi de acasă, spre îngrijorarea părinților săi: „Fiind băiet, păduri cutreieram/ Și mă culcam ades lângă izvor,/ Iar brațul drept sub cap eu mi-l puneam/ S-ascult cum apa sună-ncetișor,/ Un freamăt lin trecea din ram în ram /Și un miros venea adormitor, /Astfel ades eu nopți intregi am mas, /Blând îngânat de-al valurilor glas.” („Fiind băiet păduri cutreieram”)
3. Iarna mergea la șezători, unde îi plăcea să asculte doine și balade, proverbe, basme, zicători. Ecoul acestora poate fi regasit în poezia „Trecut-au anii...”: „Trecut-au anii ca nori lungi pe șesuri/ Și niciodata n-or să vie iară,/ Căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară/ Povești și doine, ghicitori, eresuri,/Ce fruntea-mi de copil o-nseninară, /Abia-nțelese, pline de-nțelesuri.”
4. A fost mereu orientat către natură și preocupat de modificările pe care le aduce fiecare anotimp. Îi puteți citi copilului „Povestea codrului”, „Revedere”, „Freamăt de codru”, „Fiind băiet păduri cutreieram”, „O, ramâi”, „Somnoroase păsărele”.
5. Când Mihai a împlinit 7 ani, tatăl său l-a înscris la școala din Cernăuți, unde obținea rezultate bune. Doar matematica nu i-a fost pe plac: „Eu știu chinul ce l-am avut eu însumi cu matematicile în copilărie din cauza modului rău în care mi se propunea, deși de altfel eram unul din capetele cele mai deștepte. N-ajunsesem nici la vârsta de douăzeci de ani să știu tabla pitagoreică, tocmai pentru că [nu] se pusese în joc judecata, ci memoria. Și deși aveam o memorie fenomenală, numere nu puteam învăța deloc pe de rost, întrucât îmi intrase-n cap ideea că matematicile sunt științele cele mai grele de pe fața pamântului.” (G. Calinescu, „Viața lui Mihai Eminescu”) În schimb, limba română și istoria i-au trezit un mare interes.
6. Relația cu tatăl său a fost destul de tensionată în adolescență. Părintele nu a înțeles interesul copilului pentru poezie și a încercat să iși impună propria voință în privința profesiei pe care să o urmeze. „Daca nu ți-am scris pân-acum, cauza a fost neîncrederea cu care întâmpini orice voință proprie a oricăruia din fiii dumitale. (…) Ești un părinte nenorocit (nefericit) - adevarat [se poate]. Dar ești nenorocit mai mult pentru că vrei ca fiecare să trăiască și să-și măsure pașii după cum dorești d-ta”, spune poetul într-o scrisoare, trimisă tatălui de la Berlin (G. Calinescu, „Viata lui Mihai Eminescu”).
7. La 14 ani a fugit de la școală pentru a face parte din trupa de teatru Fani Tardini.
8. Un an mai târziu, întors la școala din Cernăuți, adolescentul Mihai Eminescu a primit în grijă biblioteca profesorului de română, Aron Pumnul. Locuind chiar în camera care adăpostea cărțile, a citit întreaga colecție de cărți și reviste în limba română.
9. Debutul său literar s-a produs la vârsta de 16 ani, inspirat de un eveniment trist: moartea profesorului Aron Pumnul. Poezia „La mormântul lui Aron Pumnul” a fost publicată într-o broșură comemorativă.
Cum vă pot ajuta aceste informații în educația copilului?
1. Stimulați-i interesul pentru lectură. Aflați mai multe despre cum îl puteți motiva să citească în mod constant și cum puteți crește un bun cititor.
2. Povestindu-i despre frumoasa copilărie a poetului, îl veți ajuta pe fiul sau fiica dvs. să înțeleagă că și scriitorii au fost copii și că au trecut prin experiențe interesante. Iar cunoscând mai multe despre viața poetului, este mai probabil să devină interesat și de opera sa.
3. În copilărie, natura a avut o mare influență asupra poetului. Citindu-i copilului poezii pe tema naturii, îi dezvoltați sensibilitatea și simțul frumosului. Ieșirile în natură sunt un bun prilej pentru lectura operei eminesciene.
4. În final, vă invităm sa meditați asupra relației dintre poet și tatăl său. Încurajați copilul să vorbească despre interesele sale și încercați să aflați domeniul care îl atrage. Fiți deschis față de preferințele sale și ajutați-l să cunoască mai multe despre lucrurile care îl interesează.
Sursa: www.suntparinte.ro
